Ghidul studentului
- ORDIN privind utilizarea Cadrului national al calificarilor din invatamantul superior / MO545 / 5 august 2009 (PDF)
- D. Cheta (coord.), Initiere in alegerea carierei profesionale, Ed. UAV, 2010
Declarația de la Bologna reprezintă, pentru țările semnatare, o nouă abordare a studiilor universitare prin crearea unui Spațiu European al Învățământului Superior. În prezent în cadrul procesului Bologna se urmărește finalizarea unor obiective importante cum sunt:
- Stabilirea unui sistem ușor de recunoaștere și comparare a diplomelor;
- Adoptarea unui sistem bazat pe trei cicluri de studii: licență, masterat și doctorat;
- Folosirea unui sistem de credite transferabile (ECTS);
- Promovarea mobilității studenților și cadrelor didactice.
Rolul cheie pe care îl au angajatorii în dezvoltarea și implementarea acestui proces se manifestă, pe lângă contribuția la stabilirea Cadrului Național al Calificărilor, în "gradul de angajare" al absolvenților ca măsură a îndeplinirii unei componente importante a obiectivelor educaționale propuse. Astfel, angajatori reprezintă un actor principal și un partener important în procesul de asigurare a calității în învățământul superior.
În prezent ARACIS pune bazele unui registru de evaluatori care să implice evaluatori specializați din rândul angajatorilor în evaluările realizate împreună cu experții evaluatori ai ARACIS, reprezentanți ai mediului academic precum și cu studenți. Totodată ARACIS dorește ca angajatorii, atât din mediul public cât și din mediul privat, prin reprezentanții lor, să elaboreze împreună cu experții agenției standarde de calitate specifice care să reflecte necesitățile și exigențele acestora.
Mai jos puteți găsi lista programelor de studii universitare de licență care funcționează în baza Hotărârii de Guvern nr. 749/2009 modificată ulterior prin Hotărârea de Guvern 943/2009 și prin Hotărârea de Guvern 1093/2009. Aceste documente cuprind toate instituțiile de învățământ superior autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate precum și programele de studii universitare de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, pentru formele de învățământ zi, la distanță și frecvență redusă.
Pentru a afla mai multe detalii cu privire la evaluările efectuate de ARACIS (data evaluării, calificativul obținut), atât la nivel instituțional cât și la nivel de program de studii universitare, vă rugăm să consultați secțiunea Rezultatele evaluării.
Pentru programele de studii universitare de masterat vă rugăm să consultați listele programele de studii universitare de masterat avizate spre acreditare de către ARACIS și acreditate de Ministerul Educației, Cercetării și Inovării prin OM nr. 4666/2009. Alte detalii privind programele de studii universitare de masterat aprobate de MECI pot fi găsite pe pagina de internet a Ministerului Educației, Cercetării și Inovării ( aici ).
Pentru informații actualizate și detalii cu privire la programele de studii universitare de masterat evaluate de ARACIS (data evaluării, calificativul obținut) vă rugăm să consultați secțiunea Rezultatele evaluării.
Regulamentul de funcţionare a activităţii didactice pe baza sistemului de credite transferabile în Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad
Art. 1. Universitatea Aurel Vlaicu aplică în evaluarea activităţii studenţilor tuturor specializărilor Sistemul European de Credite Transferabile - ECTS (European Credit Transfer System). Sistemul de credite permite dubla specializare, potrivit opţiunilor studenţilor, în conformitate cu reglementările la nivel naţional.
Art. 2. Pentru asigurarea implementării şi monitorizării aplicării ECTS, la nivelul specializărilor şi al anilor de studiu sunt desemnaţi tutori , care asigură consilierea studenţilor potrivit prezentului regulament. Aceştia vor prezenta periodic raporte şi propuneri privind funcţionarea sistemului ECTS şi optimizarea condiţiilor de aplicare.
La nivelul fiecărei facultăţi este desemnat un director - consilier de studii (de regulă decanul facultăţii) care coordoneză activitatea de consiliere a studenţilor şi realizează echivalările de studii în conformitate cu prevederile legale.
La nivelul Universităţii aplicarea sistemului creditelor transferabile intră în atribuţiile prorectorului responsabil cu procesul de învăţământ.
Art. 3. Sistemul ECTS permite: mobilitatea studenţilor, recunoaşterea perioadelor de studii, recunoaşterea disciplinelor promovate, recunoaşterea diplomelor, diversificarea gradului de opţiuni ale studentului şi flexibilitatea programului de studiu în cadrul planului de învăţământ, includerea unor discipline noi în programul de studiu, recunoaşterea perioadelor compacte de studiu efectuate în alte universităţi, integrarea în normele invăţământului european.
Art. 4. Creditele reprezintă valori numerice, cuprinse între 1 şi 30, alocate unor activităţi didactice prevăzute în planul de învăţământ dintr-un semestru.
Art. 5. Creditul este o unitate de măsură convenţională care reflectă cantitatea de muncă investită de către student pentru însuşirea unei discipline, sub toate aspectele (curs, seminar, lucrări de laborator, proiecte, practică, studiu individual etc.).
Art. 6. Creditele nu înlocuiesc evaluarea prin note şi de aceea ele nu au ca scop să măsoare calitatea cunoştinţelor acumulate de către student. Nota cuantific ă calitatea muncii prestate, iar creditul cuantifică cantitatea muncii prestate.
Art. 7. Creditele nu cuantifică importanţa disciplinei şi nu măsoară gradul de detaliere sau aprofundare a informaţiilor furnizate de către disciplină. Măsurând doar cantitatea de muncă necesară însuşirii disciplinei de către student, creditele monitorizează mai corect programele de studiu care reflectă ansamblul disciplinelor din planul educaţional.
Art. 8. Creditele sunt alocate pe discipline de studiu şi au valori întregi. Pachetul de credite acordat unei discipline nu este divizibil şi în consecinţă nu poate fi obţinut în etape.
Art. 9. Creditele se pot agrega (aduna) în module pentru obţinerea diplomei de licenţă într-o anumită specializare.
Art. 10. Creditele sunt transferabile între structurile aparţinând unor specializări sau domenii diferite.
Art. 11. Creditele sunt transferabile de la o instituţie de învătământ la alta, pe discipline, pe grupuri de discipline sau pe perioade compacte de studiu (transfer orizontal). Transferul se face la cererea studentului, pe baza unei convenţii încheiată între instituţiile de învăţământ implicate.
Art. 12. Creditele se pot obţine şi în avans şi se pot reporta în semestrele următoare, conform opţiunii studentului (mobilitatea creditelor).
Art. 13. Creditele odată obţinute sunt definitive, se recunosc pe întreaga durată a şcolarizării şi recunoaşterea lor nu este afectată de modificările planului de învăţământ (imperisabilitatea creditelor).
Art. 14. Unitatea de bază în planul de învăţământ este semestrul. Fiecare an universitar este structurat pe două semestre. Semestrul cuprinde 14 săptămâni de activitate didactică şi 4 săptămâni pentru sesiunea de examene (iarnă, vară). Inaintea fiecărei sesiuni de examene se organizează câte o presesiune de examene de 2 săptămâni. Sesiunea de restanţe/reexaminări se organizează toamna în cursul lunii septembrie şi are o perioadă de 2 săptămâni.
Art. 15. Numărul de credite prevăzute în planul de învăţământ pentru un semestru este de regulă de 30. Eventalele abateri trebuie compensate pe parcursul unui an, stfel încât un an universitar să fie încărcat normal cu 60 credite.
În cazul învăţământului la distanţă unde numărul de semestre diferă faţă de numărul de semestre de la învăţământul de zi numărul de credite prevăzute în planul de învăţământ pe semestru se determină prin împărţirea numărului total de credite la numărul de semestre.
Art. 16. Planurile de învăţământ conţin discipline obligatorii fundamentale sau de specialitate, discipline opţionale de specialitate, pachete de discipline opţionale de specialitate, discipline opţionale generale şi discipline facutative. Durata standard de studiu a unei discipline este de un semestru.
Disciplinele planului de învăţământ vor fi codificate printr-un sistem unic stabilit la nivelul universităţii.
Nici un student nu poate fi obligat, prin prevederile palnului de învăţământ, la frecventarea a mai mult de 8-10 discipline pe un semestru, în vederea acumulării celor 30 de credite.
Art. 17. Disciplinele obligatorii au în vedere acumularea de către studenţi a cunoştiinţelor de bază, specifice domeniului.
Disciplinele opţionale şi pachetele de discipline opţionale de specialitate vizează aprofundarea unor direcţii particulare de studiu precum şi specializarea studenţilor. Disciplinele opţionale vor avea o pondere conform normativelor ARACIS.
Art. 18. Disciplinele facultative sunt discipline oferite atât din domeniul de specializare, cât şi din alte domenii complementare.
Studenţii universităţii pot alege în plus discipline opţionale din oferta facultăţii, aceste discipline fiind considerate discipline facultative. Rezultatele de la aceste discipline sunt consemnate în registrul matricol şi în foaia matricolă a studenţilor.
Studenţii universităţii pot urma, ca discipline facultative, cursuri ale altor facultăţi sau specializări, cu acordul responsabililor acestora şi respectând condiţionările. Facultatea la care studentul este înmatriculat, pe baza contractelor de studii ale studenţilor, trimite în scris celorlalte facultăţi lista disciplinelor şi numărul studenţilor implicaţi în aceste discipline facultative şi solicită acordul lor. Inscrierea poate fi refuzată atunci când ar duce la modificarea formaţiunilor de studiu la facultatea sau la specializarea solicitată. Notele obţinute la aceste discipline se trec în cataloage separate şi se trimit în scris facultăţii unde studentul este înmatriculat, pentru a fi consemnate în registrul matricol şi în foaia matricolă a studentului (la caseta "Alte discipline studiate".
Art. 19. Formele de verificare prevăzute în planul de învăţământ sunt examen sau colocviu. Titularul de disciplină stabileşte şi comunică în termen de cel mult două săptămâni de la începerea semestrului modul de verificare precum şi alte exigenţe privind promovarea (lucrări, teste, proiecte realizate, etc), şi ponderea acestora în nota finală.
Consiliile Profesorale stabilesc exigenţele generale pentru promovarea disciplinelor.
Cel puţin la jumătate din disciplinele prevăzute în planul de învăţământ pe un semestru forma de verificare este examen. Examenele pot fi susţinute numai în sesiunile de examene.
Nu se poate dispune, cu titlu de sancţiune disciplinară, interdicţia prezentării studentului la examenele dintr-o sesiune decât numai în cazul în care acesta nu îşi indeplineşte toate obligaţiile prevăzute în regulamente.
Art. 20. Cerinţele pentru obţinerea actelor de absolvire a studiilor într-o anumită specializare (diplomă de absolvire, diplomă de studii universitare de licenţă, diplomă de studii aprofundate în specializarea licenţei, diplomă de studii universitare de materat) se stabilesc de către Consiliile Profesorale ale facultăţilor. Aceste cerinţe fac parte din planul de învăţământ.
Se pot prezenta la examenul de finalizare a studiilor doar persoanele care au calitatea de absolvenţi, adică cei care au parcurs integral planul de învăţământ prevăzut pentru specializarea respectivă acumulând astfel numărul total de credite prevăzut. Modul de susţinere a examenului de finalizare a studiilor în Universitatea " Aurel Vlaicu" este reglementat prin Regulamentul propriu elaborat pe baza Ordinului Ministrului Educaţiei şi Cercetării.
În cazul întreruperii studiilor, studenţii care au obţinut cel puţin jumătate din totalul de credite prevăzute în planul de învăţământ pot primi un act de studiu, numit "atestat de studii universitare generale", conform reglementărilor legale în vigoare.
Art. 21. La Universitatea "Aurel Vlaicu" creditarea disciplinelor se face după cum urmează:
- se acordă 30 credite pe semestru disciplinelor de specialitate obligatorii şi opţionale în cazul studenţilor de la curs de zi. În cazul învăţământului la distanţă numărul de credite pe semestru se determină prin împărţirea numărului total de credite la numărul de semestre;
- la specializările la care, conform planului de învăţământ, ultimul semestru este destinat pregătirii lucrării de licenţă, această activitate este evaluată cu 30 credite. Examenul de finalizare a studiilor şi susţinerea lucrării de licenţă se creditează separat. Se atribuie 15 credite pentru examen şi 15 credite pentru susţinerea lucrării. Nepromovarea examenului de finalizarea studiilor nu condiţionează posibilitatea susţinerii lucrării de licenţă. Respingerea lucrării susţinute în faţa comisiei de licenţă nu anulează creditele obţinute în urma promovării examenului de finalizare;
- la specializările la care în ultimul semestru se pot prevedea 2-4 săptămâni destinate pregătirii lucrării de licenţă/absolvire/disertaţie, această activitate se creditează distinct, în conformitate cu planul de învăţământ;
- limba modernă obligatorie prevăzută în planul de învăţământ este creditată distinct cu credite care se includ în cele 30 de credite prevăzute pentru un semestru. In cazul în care facultăţile decid introducerea obligativităţii celei de-a doua limbi străine, aceasta va fi creditată cu credite ce nu se includ în cele 30;
- disciplina obligatorie "Educaţie fizică" se creditează în totalul celor 30 de credite dacă orele sunt incluse în numărul total de ore specific unei specializări şi nu se creditează dacă orele prevăzute sunt incluse peste numărul total de ore specific unei specializări;
- disciplinele facultative sunt creditate distinct, fiind consemnate în registrul matricol;
- disciplinele incluse în pachetul de pregătire pedagogicăsunt facultative şi se creditează distinct;
- activităţile independente cum ar fi parctica sau proiectele prevăzute cu notă separată vor fi creditate în cunatumul celor 30 de credite aferente unui semestru.
Art. 22. Studentul obţine integral pachetul de credite alocat unei discipline din planul de învăţământ prin promovarea disciplinei respective. Condiţia de promovare rezultă din achitarea obligaţiilor prevăzute prin planul de învătământ la fiecare disciplină şi prin obţinerea a minim notei 5 (cinci). Nu se acordă părţi ale pachetului de credite în cazul nepromovării formei finale de evaluare a disciplinei (examen/colocviu) chiar dacă unele activităţi impuse de disciplină (laborator, seminar, referat, etc.) au fost executate corespunzător.
Art. 23. Facultăţile stabilesc prin regulamente proprii modul de înscriere la cursurile obligatorii, opţionale şi facultative.
Inscrierea la aceste cursuri se face printr-un contract de studii anual încheiat între student şi decan, ca reprezentant al facultăţii. Prevederile acestui contrcat nu pot fi modificate, sub nici o formă, pe parcursul anului universitar.
Fiecare facultate va stabili termenul pentru înregistrarea contractelor de studii.
Studentul este liber în alegerea cursurilor din planul de învăţământ, respectând condiţionările, dispunerea disciplinelor în planul de învăţământ reprezentând numai o rută posibilă nu una impusă. Studentul se poate înscrie la o disciplină în orice semestru, respectând condiţionările disciplinei respective, procedură valabilă şi la înscrierea pentru a doua oară la o disciplină, în cazul nepromovării examenului după prima înscriere.
Studentul se poate prezenta la examen numai la acele discipline care figurează în contractul lui de studiu.
Art. 24. În contractul de studii se vor evidenţia în mod distinct disciplinele ale căror credite nu vor fi luate în considerare în semestrul în care au fost obţinute, ci se vor reporta într-un semestru viitor.
Art. 25. Într-un an universitar studenţii se pot prezenta la examen, inclusiv pentru mărirea notei, cel mult de trei ori la fiecare disciplină ce figurează în contractul de studiu pentru acel an universitar, dar numai o singură dată într-o sesiune. Examenele se susţin numai în cele trei sesiuni prevăzute la Art. 14 (iarnă, vară, toamnă). Neprezentarea la examene în sesiunea programată pentru o disciplină care apare în contractul de studiu înseamnă consumarea unui drept de prezentare la examen din cele trei posibilităţi avute la dispoziţie.
Pentru fiecare disciplină, prevăzută a fi examinată într-o sesiune de examene, se prevăd cel puţin două date pentru examen în acea sesiune, la interval de minim 4 zile.
În sesiunile ordinare se precizează pentru fiecare grupă de studenţi datele la care urmează să se prezinte pentru examen, studentul având obligaţia să se prezinte cu grupa din care face parte. In cazuri bine justificate examinatorul poate aproba studentului să se prezinte cu o altă grupă.
În sesiunile de restanţe studenţii au posibilitatea de a alege pentru prezentare oricare dintre datele planificate.
Pentru sesiunile de restanţe profesorul examinator stabileşte modul de examinare la acele discipline pentru care forma de examinare prevăzută în planul de învăţământ este verificarea pe parcurs.
Art. 26. Pot beneficia de sesiune specială de examene numai studenţii cuprinşi în activităţi sportive de performanţă sau în activităţi artistice şi cei care au participat la programe de mobilităţi internaţionale, în condiţiile stabilite de Consiliul Profesoral. În cazul studenţilor din an terminal, care au cel mult două examene restante din semestrele anterioare, Consiliile Profesorale ale facultăţilor pot decide organizarea unei sesiuni de restanţe înaintea perioadei de înscriere la licenţă. O eventuală sesiune decalată decisă în condiţiile prezentului alineat nu constituie în nici un caz o sesiune suplimentară.
Art. 27. Examenele pentru mărirea notei pot fi susţinute numai în sesiunile de restanţe din anul universitar în care examenele au fost promovate.
Condiţiile în care studenţii se pot prezenta la aceste examene, respectând principiul "un examen promovat este definitiv promovat" sunt prevăzute la Art. 41 din R. A.P. S..
Art. 28. În cazul în care studentul nu obţine notă de promovare la o disciplină după cea de a treia examinare, dar a realizat minim 30 de credite în anul respectiv de studiu, poate solicita din nou înscrierea acestei disciplinei în contractul de studii. El va reface întreaga activitate didactică prevăzută în planul de învăţământ la acea disciplină, după care se poate prezenta din nou, cel mult de trei ori, la examen.
Art. 29. Nepromovarea unei discipline din planul de învătământ după două înscrieri a acesteia în contractul de studii (adică după 6 examinări) atrage după sine exmatricularea studentului. Studentul exmatriculat în acest caz se poate reânmatricula, în baza unei cereri, în regim cu taxă, în anul de studii corespunzător disciplinei nepromovate, recunoscândui-se toate creditele accumulate.
Art. 30. Fiecare facultate va stabili şi afişa până la începutul anului universitar numărul minim de credite care permit:
- exmatricularea studentului (nr. credite < 30)
- trecerea studentului dintr-un an de studiu în următorul adică "amânare " (30 ≤ nr. credite < 60);
- promovarea unui an universitar (nr. credite = 60)
Art. 31. Studenţii care nu acumulează în fiecare an de studiu numărul minim de credite necesar pentru a trece în anul următor de studiu (am ânat sau promovat) vor fi declaraţi exmatriculaţi . Aceştia se pot reânmatricula în baza unei cereri de reânmatriculare în acelaşi an de studiu recunoscându-se creditele dobândite. Cererea se va depune în termen de 10 zile de la începerea anului universitar la secretariatul facultăţii.
Art. 32. Sunt exceptate de la exmatriculare cazurile de forţă majoră, cazuri de boală justificate prin acte, concedii de maternitate care se rezolvă prin întreruperi sau prelungiri ale şcolarităţii, aprobat de Consiliul Profesoral. Acestea nu sunt incluse în durata legală de şcolarizare gratuită.
Art. 33. Studenţii care, în cursul unui an universitar (2 semestre ale aceluiaşi an de studii) acumulează numărul minim de credite, stabilit de Consiliul Profesoral, necesar pentru trecerea studentului dintr-un an de studiu în următorul vor fi declaraţi amânaţi şi se va consemna în registrul matricol "amânat pentru obţinerea tuturor creditelor pentru anul respectiv (anii respectivi) de studiu. Nu se includ în numărul minim de credite creditele aferente disciplinelor facultative şi nici cele aferente disciplinelor pentru care studentul a formulat opţiune de reportare într-un semestru următor.
Art. 34. Amânarea unui an de studiu poate fi acordată maximum 3 ani universitari pentru întreaga perioadă a studiului. Studiul disciplinelor nepromovate se reia, refăcându-se întreaga activitate didactică pentru acestea.
Art. 35. Studenţii exmatriculaţi într-un an universitar anterior în condiţiile Art. 31 pot fi oricând reînmatriculaţi, la cerere, cu acordul Consiliului Profesoral, în integralitate şi definitiv în regim " cu taxă", în anul nepromovat. Cererea de reînmatriculare se depune la secretariatul facultăţii până la începerea anului universitar.
Art. 36. Studenţii reînmatriculaţi trebuie să satisfacă cerinţele planului de învăţământ al promoţiei cu care va finaliza studiile.
Art. 37. Un examen promovat într-un an universitar anterior este recunoscut ca promovat chiar dacă se modifică numărul de credite alocat pentru disciplina respectivă.
Dispoziţia alin. l se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care, în urma modificării planului de învăţământ, o disciplină de un semestru este divizată în două discipline de semestru sau o disciplină de două semestre este comasată într-o disciplină de semestru.
Orice alte situaţii de această natură vor fi reglementate prin hotărâri ale Consiliului Profesoral.
Art. 38. Consiliile Profesorale sunt abilitate să decidă asupra echivalării creditelor obţinute de studenţi la alte universităţi din ţară sau străinătate.
Creditele obţinute de studenţi în programele internaţionale vor fi echivalate integral, conform protocolului încheiat, în limita compatibilităţii planurilor de învăţământ ale instituţiilor implicate.
La cererea studentului, creditele pentru o disciplină pot fi echivalatecu creditele obţinute la o disciplină cu tematică echivalentă de la o altă facultate sau specializare din cadrul universităţii.
Echivalarea disciplinelor şi acordarea creditelor corespunzătoare se face de către o comisie permanentă stabilită de Consiliul Profesoral la începutul fiecărui an universitar, comisie coordonată de decan.
În cazul examenelor echivalate, se va trece în foaia matricolă denumirea disciplinei din planul de învăţământ al facultăţii, menţionând la observaţii că disciplina a fost echivalată.
Facultăţile pot decide aplicarea prevederilor prezentului articol şi în cazul creditelor obţinute de studenţi în cadrul unor şcoli de vară organizate în ţară sau în străinătate.
Art. 39. Studentul care la finalul studiilor, după parcurgerea numărului de semestre (ani de studii) prevăzute în planul de învăţământ pentru durata studiilor, nu şi-a finalizat în totalitate obligaţiile şcolare şi are un număr de maxim cinci restanţe din ultimele patru semestre, poate solicita prelungirea şcolarităţii (cu taxă), cu un semestru pentru refacerea perioadelor de studiu, în condiţiile Art. 58 din Legea Învăţământului şi ale contractului de studii încheiat.
Art. 40. La cererea studentului, Consiliul Profesoral al facultăţii poate aproba întreruperea studiilor, pe o perioadă de maximum 2 ani pe toată durata şcolarităţii, dar numai după parcurgerea a cel puţin două semestre.
Cererea pentru întreruperea studiilor se va depune la secretariatul facultăţii înainte de începerea semestrului.
Pentru motive de sănătate atestate prin adeverinţă medicală în care medicul recomandă întreruperea sau alte motive bine întemeiate, stabilite ca atare prin regulamentul facultăţii (bursă în străinătate, urmarea în paralel a două specializări), întreruperea poate fi solicitată pe parcursul oricărui semestru.
După revenire, studentul trebuie să satisfacă cerinţele planului de învăţământ al promoţiei cu care va termina studiile. Acest fapt trebuie adus la cunoştinţa studentului în momentul întreruperii studiilor, menţionând pe cererea de întrerupere că a luat la cunoştinţă acest lucru.
Nu se poate acorda întreruperea studiilor în cazul studenţilor aflaţi în situaţie de exmatriculare.
Ultimul semestru înaintea întreruperii şi primul semestru după revenire se consideră două semestre consecutive din punctul de vedere al acumulării creditelor.
Art. 41. Prezentul Regulament intră în vigoare la data aprobării lui de către Senatul Universităţii "Aurel Vlaicu".
La data intrării în vigoare a prezentului regulament, orice dispoziţii contrare se abrogă.
Rector
Prof. Univ. Dr. LIZICA MIHUŢ